sâmbătă, 16 mai 2015

Caii negri

Arunc din nou  cu zarul necâştigător,
contoare-nvârt, bezmetice, degeaba;
plecând cu diligenţa fără călător,
de plictiseală, caii-şi scuză graba.


Zâne perverse îmi dansează-n gene
un dans erotic nemaiîntâlnit
„vino cu noi, eşti singur” – spun alene
oglinzile mi-arată că-am albit.


Și mă arunc spre ţara nimănui,
privirea s-a uscat de căutare
de dor mă-ascund şi mă agăţ în cui
cu cerul la un metru sub picioare…


Cum după muncă vine şi răsplata
singurătatea-am început s-o treier,
mă-mprăştii singur, mă strâng cu lopata
şi caii negri-mi sunt bucăţi din creier…

2 comentarii:

  1. caii negri, cai nebuni
    cai cu zaruri la cravata
    scormone dupa strabuni
    cu copita scanteiata

    RăspundețiȘtergere
  2. foarte frumos, promit sa ma inspir...
    P.S.poate, data viitoare, reveniti si cu un nume. e pacat sa nu se stie cine publica...

    RăspundețiȘtergere